"22. Domnul m-a făcut cea dintâi dintre lucrările Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.
23. Eu am fost aşezată din veşnicie, înainte de orice început, înainte de a fi pământul.
24. Am fost născută când încă nu erau adâncuri, nici izvoare încărcate cu ape;
25. am fost născută înainte de întărirea munţilor, înainte de a fi dealurile,
26. când nu era încă nici pământul, nici câmpiile, nici cea dintâi fărâmă din pulberea lumii.
27. Când a întocmit Domnul cerurile, eu eram de faţă; când a tras o zare pe faţa adâncului,
28. când a pironit norii sus şi când au ţâşnit cu putere izvoarele adâncului,
29. când a pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Lui, când a pus temeliile pământului,
30. eu eram meşterul Lui, la lucru lângă El, şi în toate zilele eram desfătarea Lui, jucând neîncetat înaintea Lui,
31. jucând pe rotocolul pământului Său şi găsindu-mi plăcerea în fiii oamenilor.
32. Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice de cei ce păzesc căile mele!
33. Ascultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi, şi nu lepădaţi sfatul meu.
34. Ferice de omul care m-ascultă, care veghează zilnic la porţile mele şi păzeşte pragul uşii mele.
35. Căci cel ce mă găseşte, găseşte viaţa şi capătă bunăvoinţa Domnului.
36. Dar cel ce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă sufletul său; toţi cei ce mă urăsc pe mine, iubesc moartea.”
" - Proverbe 8 v22-36